Hepatitele virale – o amenințare tăcută, dar prevenibilă

În fiecare an, pe 28 iulie, este marcată Ziua Mondială a Hepatitei, o campanie globală dedicată creșterii gradului de conștientizare asupra hepatitelor virale și importanței prevenirii, testării și tratamentului acestora.

Deși medicina a făcut progrese remarcabile în ultimii ani, hepatitele virale continuă să reprezinte o provocare majoră pentru sănătatea publică. Milioane de oameni trăiesc cu aceste infecții fără să știe, deoarece boala poate evolua ani întregi fără simptome.

Prin proiectul LIVE(RO)3 – Plan Strategic Integrat: Dezvoltare, Monitorizare și Control al Calității în Screeningul Bolilor Hepatice Cronice, ne alăturăm acestei inițiative internaționale și lansăm o serie de materiale dedicate informării populației despre hepatitele virale și importanța screeningului.

Hepatitele virale – de ce sunt considerate o amenințare?

Hepatitele virale sunt infecții care afectează ficatul și pot provoca inflamație acută sau cronică. Cele mai importante forme sunt hepatita B (HBV), hepatita C (HCV) și hepatita D (HDV).

Cea mai mare problemă este faptul că aceste infecții pot evolua fără semne evidente timp de mulți ani. În această perioadă, ficatul poate suferi leziuni progresive care, în lipsa diagnosticului și tratamentului, pot conduce la:

• fibroză hepatică;
• ciroză;
• insuficiență hepatică;
• cancer hepatic.

Din acest motiv, hepatitele virale sunt denumite adesea „epidemia tăcută”.

Cât de răspândite sunt hepatitele virale?

Datele Organizației Mondiale a Sănătății și ale ghidurilor europene EASL arată că:

• aproximativ 254 de milioane de persoane trăiesc cu hepatită B cronică;
• aproximativ 50 de milioane de persoane sunt infectate cu virusul hepatitei C;
• între 12 și 15 milioane de persoane sunt infectate cu virusul hepatitei D, cea mai agresivă formă de hepatită virală.

În fiecare an:

• hepatita B provoacă peste 1 milion de decese;
• hepatita C determină aproximativ 290.000 de decese la nivel mondial.

Aceste cifre arată că hepatitele virale rămân o problemă majoră de sănătate publică, chiar dacă multe dintre ele pot fi prevenite sau tratate.

România rămâne o țară cu risc important

Europa de Est continuă să fie una dintre regiunile cele mai afectate de hepatita B, iar România este considerată o țară cu prevalență intermediar-endemică.

În ceea ce privește hepatita D, România reprezintă unul dintre principalele hotspot-uri europene, alături de Republica Moldova.

Aceste date evidențiază necesitatea dezvoltării programelor de screening și a depistării precoce a persoanelor infectate.

Există vești bune

În ultimii ani, tratamentul hepatitelor virale a evoluat spectaculos.

Hepatita B

În prezent, există tratamente antivirale eficiente care pot controla multiplicarea virusului și pot reduce semnificativ riscul de apariție a cirozei și a cancerului hepatic. De asemenea, vaccinarea împotriva hepatitei B rămâne cea mai eficientă metodă de prevenție.

Hepatita C

Hepatita C este astăzi una dintre puținele infecții virale cronice care poate fi vindecată.

Noile terapii antivirale cu acțiune directă (DAA) au o rată de succes de peste 95–98%, iar durata tratamentului este, în majoritatea cazurilor, de doar 8–12 săptămâni.

Hepatita D

Deși rămâne cea mai agresivă formă de hepatită virală, în ultimii ani a devenit disponibil primul tratament specific aprobat la nivel european, oferind noi perspective pentru pacienții afectați.

Screeningul poate face diferența

Una dintre cele mai importante concluzii ale specialiștilor este că diagnosticul precoce salvează vieți.

Majoritatea persoanelor infectate nu prezintă simptome în stadiile incipiente, motiv pentru care testarea este esențială.

Prin screening pot fi identificate persoanele infectate înainte de apariția complicațiilor, oferindu-le acces la monitorizare și tratament.

Depistarea precoce contribuie la:

• reducerea transmiterii infecției;
• prevenirea cirozei și a cancerului hepatic;
• creșterea șanselor de tratament eficient;
• îmbunătățirea calității vieții pacienților.